Regulile aplicate de oficiali la turneul “Optus Notthinghill International” raman in urma ca fiind prea drastic aplicate in conditiile in care situatiile si conditiile de joc nu sunt perfecte, dar, pentru un tenis juvenil dependent din ce in ce mai mult de crizele interioare si frustrarile permanente ale jucatorilor, poate ceea ce am vazut este una dintre solutii.
Fara doar si poate nu asta este imaginea ce descrie si reprezinta un australian, multe fiind momentele si ipostazele ce te aduc in postura de ai declara “gentilomi” si super oameni de treaba. Trebuie mentionat ca tot personalul ce a deservit jucatorii si antrenorii la club au fost voluntari, majoritatea oameni in varsta, dar plecand de la ei, ajungand la casierele de la supermarket, oamenii de pe strada, soferii de autobuz, toata lumea este foarte deschisa si gata sa de-a o mana de ajutor.
Majoritatea populatiei australiene prezente in aceasta suburbie a Melbourne-ului este de origine asiatica, astfel ca multe din magazinele comerciale si alimentare isi au ca specific “bucataria” japoneza, tailandeza, chineza etc., dar gasesti si australieni get beget, ce e drept, mai rar, precum si un mixt placut de indieni, europeni, aproape toate natiile. Un episod placut ce intareste caracterul extrem de amabil al celor de aici s-a petrecut la banca cand am fost sa ridicam banii pentru cazare ( platiti de catre organizator printr-un cec ), acolo unde casierita a zambit permanent, ne-a intrebat lucruri despre tenis, de unde venim, cum ni se pare in Australia, daca venim pentru prima data si ne-a urat toate cele bune, intr-un final in care, sincer, ma intrebam: “noi tocmai am fost la banca?”.
Cartierele marginase sunt formate din case tip englezesc, mai nou, din cate am inteles, din case de tip american, majoritatea nu au gard, iar daca au un fel de gard viu, fiecare are garaj si ceva spatiu verde, strazile sunt destul de largi, majoritatea fiind paralele si ducand catre un bulevard, pe toate strazile laturalnice sunt montate benzi de incetinit viteza si … poate, ceea ce era mai important, circulatia este inversa ca cea din Romania, asemeni celei din Anglia. Terenurile de sport in aer liber ( tenis, cricket, atletism), bazinele acoperite, salile de fitness si fast food-urile se gasesc aproape la orice intersectie a doua bulevarde, iar inca un lucru destul de interesant, circulatia cu autobuzul, trenul, tramvaiul se desfasoara pe zone, cam cum este peste tot in lume, adica cumperi un bilet ce acopera o zona demarcata si te poti plimba cu cele trei mijloace de transport in comun fara a mai fi nevoit sa stai la cozi, si ca tot veni vorba, pana si in supermarket poti plati printr-un fel de masinarie electronica unde iti scaneaza produsele, bagi banii si primesti rest si chitanta.
Am lasat in urma linistita suburbie Glen Waverley in favoarea agitatului Melbourne, adaugand, pentru cei ce poate vor dori sa vina incepand de la anul la acest turneu, ca per ansamblu exista totusi mai multe benefiicii existente care faciliteaza adaptarea organismului la rigorile climei australiene si intrarea in forma pentru Australian Open. Ce trebuie retinut insa este: suprafata este diferita fata de Melbourne Park, terenurile de antrenament sunt diferite fata de cele de joc ( cu atat mai mult de cele de la Melbourne Park ) si conditiile climaterice sunt mult mai dure, in special prezenta vantului aproape zilnic.
Ultima zi de competitie in care Ema a luat parte la acest turneu de juniori a fost ziua de joi, ziua in care semifinalele de simplu la fete si baieti, precum si finalele de dublu fete si baieti au avut loc.
Ema a jucat contra uneia dintre surorile Kichenok, doua sportive gemene din Ucraina, intr-una din zilele in care vantul a batut ingrozitor de puternic si in toate directiile, ingreunand spectacolul sportiv de ambele parti. Un inceput ezitatant al Emei in care si-a pierdut serviciul in ghemul inaugural a constituit punctul slab inregistrat, astfel ca dupa ce s-a mers cap la cap pana spre sfarsitul setului scorul inregistrat a fost 4-6 in favoarea sportivei din Ucraina. In setul al doilea Ema putea face desprinderea la scorul de 2-1, moment in care a avut minge de break pierduta pe un “winner” incercat pe lung de linie ce a aterizat in imediata apropiere a tusei, urmand cateva ghemuri in care finalizarea a lipsit si astfel ca setul a fost inchis la 2-6.
Adversara Emei a jucat mult mai eficient pe vant, s-a adaptat mai bine si a servit aproape impecabil in momentele grele, lucruri ce au inclinat balanta in favoarea ei, astfel ca intr-o astfel de zi multe nu prea ai de facut, poate doar sa incerci sa controlezi cat poti situatia de fapt, acceptand infrangerea printr-o atitudine poate mai constructiva si pozitiva, strangand din pumn si incercand permanent gasirea solutiilor salvatoare prin joc, si nu prin analizarea atator alte elemente adiacente.
O saptamana buna totusi, cu meciuri in picioare ce au adus incredere si prospetime, lucruri ce pot influenta evolutia Emei in saptamana ce urmeaza.
Din Melbourne,
Cu drag,
